Eutanasiere sau Adoptie?

Bucurestiul anului 2013 inseamna viata culturala si viata de noapte in egala masura, inseamna stralucire, dar inseamna si gunoaie, inseamna cazinouri si cluburi de fite, insa la polul opus inseamna si strazi laturalnice pline de caini maidanezi... Problema cainilor fara stapan nu este una noua si nu de azi de ieri ideea eutanasierii cainilor vagabonzi creaza controverse si confruntari de idei intre cei care tin la siguranta lor mai presus de orice altceva si iubitorii de animale. Am mai trecut o data prin scandalul eutanasierii, ne-am mai atras odata oprobiul public in Europa dupa ce Brigitte Bardot a venit in Romania sa faca lobby in favoarea ideii salvarii cainilor. Am ajuns, dupa indelungi tratative, la castrarea cainilor fara stapan, insa nu am dus la bun sfarsit aceasta initiativa, doar cativa dintre multii caini aflati astazi pe strazi fiind castrati. Pretul pe care a trebuit sa il platim pentru ca aceasta problema sa revina iar in atentia autoritatilor a fost moartea unui copil, un copil de numai patru ani care a fost sfasiat de caini. 

Am platit acest pret atat noi ca popor, ca natie, cat si familia lui Ionut, cea care gaseste acum alinare macar in reinceperea dezbaterii publice pe aceasta tema... Nu incape aici discutia despre cel caruia ii apartine vina pentru ca acel micut a ajuns fata in fata cu haita de caini de pe un maidan bucurestean, sau despre cine trebuia sa aiba grija de el si cine trebuia sa aiba grija de cainii de pe strada. Singura discutie care are rost, pentru ca moartea acestui copil sa nu fie in van, este cum rezolvam aceasta problema a cainilor maidanezi. Sigur ca ne putem lamenta pe marginea dramei acestor biete fiinte, in discutii pretins interesate de subiect... dar cel mai bine ar fi sa incercam sa ne implicam activ in salvarea lor... daca asta este intr-adevar ce ne intereseaza, nu?! Si ma intreb acum... cati dintre cei care le plang soarta au mers sa adopte macar un caine, fara sa mai vorbim de cel de-al doilea, pentru care trebuie sa plateasca?!

Geniul si Zeita

Aldoux Huxley este un scriitor pentru intelectuali... spunea profesorul din facultate la primul curs de literatura universala. Perfect, am zis în sinea noastra, înca un destept menit sa ne faca viata (sesiunea) grea. Exact aceste vorbe mi-au venit în minte când am decis sa citesc Geniul si zeita, gândindu-ma ca scriitorul nu se dezminte, având în vedere faptul ca însusi titlul continea substantivul geniu în alcatuire. Romanul nu e nici pe departe unul elitist, facut pentru destepti, dimpotriva. Paginile sunt pline de inefabilul unui sentiment unanim cunoscut, iubirea, chiar daca se trece dincolo de normele morale general respectate: cartea pune pe tapet o iubire proscrisa, aceea a unui ucenic în ale fizicii, îndragostit iremediabil de zeita mentorului sau. John Rivers este un tânar dornic de initiere în tainele domeniului atât de îndragit (fizica), provenit dintr-o familie protestanta, pentru care credinta este singurul lucru cu adevarat important. Astfel, întâlnirea cu frumoasa sotie (Katy Maartens, alias zeita) a unuia dintre cele mai apreciate genii ale epocii (Henry Maartens, laureat al Premiului Nobel) si aparitia arhicunoscutului sentiment sunt în masura sa zdruncine credintele de-o viata ale tânarului. El lupta din rasputeri, rememoreaza sfaturile puritane al mamei, dar fara sens. 

Destinul lor este pecetluit, astfel încât, într-un moment de slabiciune (moartea mamei ei, boala geniului) între cei doi se produce apropierea fizica pe care ucenicul o percepe ca pe un fatuum. De parca o constiinta framântata nu ar fi de ajuns, fiica cea mare a profesorului este îndragostita lulea de Rivers, îi dedica poezii concupiscente, iar la un moment dat intuitia feminina îi dezvaluie natura relatiei dintre mama si ucenicul tatalui ei. Din acest moment amantii au de înfruntat un dusman plin de ura, fiindca fiica se simte tradata de mama adulterina si este hotarâta sa faca dreptate, ei si tatalui, tradat la rândul lui. Rivers are numeroase tentative de abandon, sufletul lui este sfâsiat între respectul fata de Maartens, mentorul sau, si atractia imposibil de controlat fata de sotia (mult mai tânara) a profesorului (clasicul conflict dintre datorie si pasiune). Ulterior, când peste ani se confeseaza naratorului, Maartens dezvalui trairile contradictorii pe care le încerca: Credeam ca te hotarâsesi sa pleci. Asa-i, dar asta s-a întâmplat înainte de a o vedea coborând pe trepte reîncarnata în zeita. 

O zeita în doliu. Emblemele pierderii suferite (moartea mamei lui Katy) mi-au mentinut treaza mila, adoratia religioasa, sentimentul ca iubita mea e un spirit care trebuie adorat în chip spiritual. Din corsaj îi rasarea însa coloana luminoasa a gâtului; printre zulufii galbeni ca mierea chipul îi era transfigurat de un soi de stralucire efemera, nepamânteasca. Romanul capata aerul unei confesiuni cathartice, Rivers îsi marturiseste pacatele tineretii, povestind, plin de afectiune, întâmplarea care i-a schimbat destinul. Naratorul are rabdarea de a-i asculta confesiunea, dar si inteligenta de a-l face sa marturiseasca cele mai ascunse gânduri, pe care pâna si fostul (sau eternul) îndragostit le credea uitate. Tonul ironic amar al romanului face lectura mult mai usor de digerat, nu te îneaca în dulcegarii sentimentale. Finalul atesta, cu siguranta, acest lucru: Condu cu grija, ma sfatui în timp ce deschidea usa. Traim într-o tara crestina si azi e ziua Mântuitorului. Practic, toti cei pe care îi vei întâlni pe drum vor fi beti. Cât despre finalul povestii... este si nu este previzibil. Pentru Rivers rastimpul petrecut în sânul excentricei familii Maartens reprezinta o aventura spirituala exploziva, cu consecinte care-i vor marca întreaga viata. Ramâne sa gasiti singuri raspunsul!

Nu Orice Salata Ajuta la Slabire

Desi va poate surprinde, salata poate fi parte din mancarurile care nu va ajuta sa slabiti. Puteti tine o dieta pentru slabit pe baza de salate diverse si totusi sa nu slabiti ba chiar sa mai adaugati ceva in plus la ceea ce voiati sa dati jos defapt. Greaseala pe care o fac multe persoane atunci cand tin o dieta este ca mananca ceea ce dieta presupune in cantitati prea mari. Degeaba mancati salata in cazul in care cantitatea consumata ajunge aproape la numarul caloriilor unei mici fripturi. Salata este benefica dar ca orice altceva, in cantitati moderate. Dressingul este de multe ori ales gresit si alegerea gresita porneste de la momentul in care ati decis sa-l achizitionati din magazin nu sa-l faceti acasa. Cand tineti regim, dressingul nu poate contine sosuri de maioneza, smantana sau alte ingrediente cu continut mare de grasimi. Tot ceea ce puteti adauga in salata este lamaie sau otet balsmaic dupa preferinte si ulei de masline.

In cazul in care nu folositi ulei de masline, pentru ca salata sa rezulte cu continut caloric scazut trebuie folosit foarte putin ulei. Sarea trebuie redusa deasemenea atat din salata cat si din restul mancarurilor consumate fie ca tineti o dieta fie ca nu, deoarece consumand multa, organismul retine apa plus ca va expuneti problemelor de sanatate legate de consumul excesiv de sare. Pentru ca o salata sa fie sanatoasa si sa o puteti manca fara griji pe timpul dietei trebuie sa aveti grija cu ce o combinati. Nu este bine sa adaugati doua alimente pe langa legume deoarece cresteti considerabil numarul caloriilor. Asadar daca ati pus in salata ou fiert cu siguranta nu este nevoie sa mai adaugati sunca, peste branzeturi si invers. Daca tineti cont de aceste cateva mici restrictii  sau daca urmati un regim recomandat de catre cei de la https://www.retete-slabit.net salata se va dovedi cel mai bun si gustos prieten atat pe parcursul dietei dar si dupa.

Înainte în Trecut

Ne uitam deseori cu mirare în calendar pentru a ne certifica faptul ca suntem în 2013. Nu pentru ca am sta prost cu memoria ci mai degraba pentru ca avem impresia ca ne-am trezit dimineata într-o neplacuta realitate pe care am crezut ca am lasat-o în urma. Despre cozile pentru alimente europene am mai vorbit însa pe masura ce timpul trece, situatia nu se schimba ba mai mult, se accentueaza. Un batrân care statea de 24 de ore, la -8 grade, pentru a prinde o punga cu faina spunea: “am 81 de ani si traiesc împreuna cu sotia din 600 de lei pe luna. Am platit toate taxele vreme de 60 de ani si am ajuns în situatia de a nu-mi permite o sacosa cu mâncare, iau cu suta de grame si daca s-ar putea as lua o boaba de fasole doar.” Umorul ne salveaza de fiecare data însa în acest caz, oricât de amuzanta ar fi declaratia nu putem sa nu simtim fiori reci pe sira spinarii. Asa vom fi si noi la pensie? Vom trai sperând ca ce? Sperând probabil ca se va adeveri fraza: Fericiti cei saraci caci a lor va fi Imparatia cerurilor. La polul tânar al povestirii sunt acei tineri cu salarii consistente si cu joburi ale caror denumiri sunt prea greu de pronuntat pentru batrânul de 81 de ani. În schimb, aici situatia e clara, ei s-au conformat, traiesc prezentul fara a spera la linistea batrânetii. “Ce folos? Iau acum 1000 de euro si cel mai probabil, voi ajunge sa iau 100 la pensie.”

Despre Ursitoare

Nu vorbim despre ursitoarele din basme ci despre cele moderne ce au pastrat doar putin din traditii dar isi fac aparitia ori de cate ori este nevoie de ele. Chiar daca nu sunt creaturi mitologice, ursitoarele despre care vorbim, reusesc sa creeze de fiecare data o atmosfera minunata de basm. Daca cele de care povesteau bunicii nu se lasau vazute si singurele dovezi existente despre ele  sunt de la persoane care au reusit de alungul timpului sa le surprinda, cele din ziua de astazi sunt cat se poate de reale si se lasa vazute de oricine participa la botezul unui copil. Obiceiul chemarii unor ursitoare la botezul celui mic este relativ nou si are ca scop schimbarea atmosferei clasice cu una de poveste fie si doar pentru cateva minute. Ursitoarele chemate sunt in numar de 3 de obicei, sunt costumate in printese si au replici inspirate din traditii vechi romanesti si carti de povesti.

Una dintre ele ureaza despre soarta celui mic, una despre grautatile din viata iar a treia despre fericire, sanatate si bogatie. Pentru a nu stica momentul si buna dispozitie se ureaza de bine, fiecare ursitoare jucandu-si rolul. In momentul organizarii botezului si a petrecerii de dupa, majoritatea parintilor apeleaza la o firma specializata in organizarea evenimentelor de acest gen pentru a fi totul bine pus la punct si nimic uitat. Cand va ganditi la ceva deosebit in ceea ce priveste viitoarea petrecere, puteti lua in calcul chemarea ursitoarelor deoarece pana si adultii mai au nevoie din cand in cand de o poveste sau un eveniment iesit din monotonia zilnica. Puteti solicita informatii in vederea prezentei unor ursitoare la botez, firmei de organizari evenimente la care ati apelat, ei stiind cu siguranta sa va indrume, ofere sau recomande pe cineva talentat ce va face din botezul celui mic, un eveniment de neuitat.

Invatamant fara Diploma

“Pe vremea mea, se dadea examen daca doreai sa faci o facultate” spun din ce in ce mai multi. Tot mai multe voci ridica vechiul sistem de invatamant in slavi si caracterizeaza noul prin incompetenta si dezinteres. De ceva vreme vorbim despre examene de maturitate picate, teste pentru titularizare in invatamant unde s-a copiat si de ce nu, de lucrari de dizertatie luate de pe internet. Acum ca tot nu ne mai intereseaza sa avem o diploma, de ce sa nu intram la facultate si fara bac? Ne mira solutia gasita de o universitate particulara? Ne suprinde faptul ca absolventii de liceu, fara examenul de maturitate luat, au la dispozitie 2 ani de invatamant superior pana sa rezolve acest “mic impediment”? E o decizie luata de Senatul Universitatii, ilegala dar totusi aplicabila. Avand in vedere precedentele create in tara noastra nu ne-ar mira ca aceasta veste sa devina o realitate sumbra care sa dea absolventi care sa proclame sus si tare ca au studii superioare si doresc salarii de mii de euro. Ce fac cei care totusi au trecut prin toate examenele? Cei care sunt competenti si totusi injositi de un salariu mediu pe economie? Ce comunicare superioara invata cei care se pot inscrie la o astfel de facultate fara sa fi demonstrat la bac ca stiu diferenta dintre “din cauza” si “datorita”? Asadar, s-a decis: România are prea multi intelectuali! Sa mai rarim randurile!

Teodor Tulpan a Plecat sa Cucereasca Mexicul

Primul român care a cucerit Everestul în 2003, sibianul Teodor Tulpan, a plecat într-o noua expeditie alpinistica. De data aceasta, Tulpan a ales pentru înfruntarea cu muntele, un vârf din Mexic: Vârful Orizaba de 5.636 de m, un fost vulcan care nu mai este activ de 400 de ani. În expeditia care va dura o luna si jumatate, alaturi de Dragos Nedelcu si Claudia Adamoc, Teodor Tulpan va încerca nu doar sa atinga vârful mexican ci si sa cunoasca zona: „Scopul acestei expeditii nu este sa dorm în hoteluri de lux, ci sa ma plimb cât mai mult prin tara. Multi când se gândesc la Mexic au în minte doar oceanul si plaja. Dar Mexicul nu e doar atât”. 3000 de euro pentru o expeditie „Muntele este un bun remediu, un bun loc de retragere. El nu m-a tradat niciodata, fata de oameni”, ne-a marturisit Teodor Tulpan înainte de plecare. Expeditia din acest an se doreste ca o expeditie cu adevarat în echipa: cei trei vor urca pe vârf în acelasi timp: „Nu suntem primi si speram noi, nici ultimii români care escaladeaza muntele Orizaba. Speram doar ca publicitatea noastra sa atraga si alti temerari români pe acest munte”. Cu Darghos Nedelcu, Teodor Tulpan a fost în multe expeditii internatioanle, precum cea din Inida, iar Claudia Adamoc este o noua coechipiera de alpinism, „o tânara speranta care poate sa duca flacara alpinismului mai departe”, dupa cum ne-a spus Tulpan. Cheltuielile pentru aceasta expeditie au ajuns la 3000 de euro, suma folosita în special pentru procurarea biletelor de avion si a echipamentului adecvat pentru o escaladare de performanta.

 

„În aceasta perioada a anului va fi multa gheata pe munte, ceea ce înseamna ca avem nevoie de mai mult material alpinistic: corturi, corzi, pioleti, primusuri”. Dar cum nu poate fi transportat totul cu avionul, pentru ca exista, dupa cum se stie, o limita de kilograme maxime admise, majoritatea echipamentului va fi închiriat de la poalele muntelui mexican. Noi proiecte „Alpinismul este un sport al oamenilor care nu sunt interesati de spectacol”, ne spune Tulpan, care încearca sa atraga noi tineri spre acest sport. Tocmai de aceea, Teodor Tulpan alaturi de alti sibieni pasionati de alpinism au introdus în sala de Sport a Scolii Generale nr. 21 un panou de catarat, singurul gratuit din oras: „Vreau ca în Sibiu sa miste si altceva decât sportul cu balonul rotund” este dorinta primului român care a ajuns pe Everest. Un alt gând cu care a plecat Teodor în Mexic este ca la anul, sa realizeze o noua expeditie: „Vreau sa fac o expeditie de suflet, adica formata doar din sibieni, pe un vârf din Europa”. Carte de vizita Todor Tulpan este membru voluntar al Asociatiei Salvatorilor Montani Sibiu, unde activeaza ca salvamontist. Este instructor de salvamont, alpinism si ski, iar periodic însoteste grupuri de turisti, având calificare de ghid turistic. Din 1996 pâna în prezent, pe lânga Vf. Everest (8.848 m), Tulpan a escaladat Muntii Pamir - Vf. Lenin (7.134 m), Muntii Caucaz - Vf. Ghermogenov (3.994 m), Vf. Elbrus (5.633 m), Vf. Ushba (4.710 m), Muntii Tien-Shan - Vf. Khan-Tengri (7.010 m), Muntii Anzi - Vf. Aconcagua (6.962 m), Muntii Himalaya - Vf. K2 (8.611 m), Vf. Huascaran (6.797 m), Vf. Kenya (5.200 m), Vf. Mont Blanc (4.807 m) si Vf. Chopta (4.098 m).